Fa-ti Rezervarea Online!

Facand rezervarea online esti sigur de disponibilitate si poti comanda mancare in avans pentru o anumita ora!

In maxim o ora sunteti pe Transalpina!

In drum spre Transalpina sau spre Celebrele Manastiri Valcene, opriti la noi pentru a lua masa!

Bucatarie Traditionala!

In Restaurantul "Doi Cocosi" puteti comanda mancare traditional romaneasca dar si mancare cu specific international!

Boboteaza si semnficatiile unei sarbatori pur romanesti

Cursul sarbatorilor de suflet continua. Inceputul de an este presarat cu zile pline de credinta si caldura.

Boboteaza este una dintre ele. Astazi, 6 ianuarie sarbatorim botezul lui Isus Hristos. Botezul Mantuitorului in Iordan poarta denumirea si de Epifanie sau Teofanie, termeni care provin din limba greaca si inseamna “aratare”, “descoperire”. Pentru ca in momentul in care Hristos a fost botezat cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel.

Botezul Domnului, Boboteaza ocupa un loc special mai ales in viata credinciosilor de la sate, unde cu aceasta ocazie sunt organizate o serie de datini.

In ajunul Bobotezei se purifica oamenii si gospodariile lor cu apa sfintita si sunt trasate anumite interdictii ce simbolizeaza belsugul si bunastarea credinciosilor in anul ce tocmai a inceput.

Fetele mari postesc pentru a avea barbati buni iar femeile fac piftie ca sa le fie tot anul fata frageda ca piftia. La sfintirea caselor fetele incerca sa fure fire de busuioc din galeata cu agheasma pentru a le pune sub perna nopatea. Se spune ca-si vor visa ursitul. Tot din acelasi motiv vaduvele si flacaii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, il leaga cu ata sau matase rosie si il poarta cu ei pentru a fi ocrotiti.

Fiind si ultima zi a ritualului de petire a fetelor, Boboteaza reprezinta apogeul practicilor ce se refera direct la intalnirea uristului si a dragostei adevarate. In acesata noapate fetele recurg la practici mai mult sau mai putin magice pentru a trage cu ochiul, daca putem spune asa la ceea ce le rezrva viitorul. Ele numarau parii de la gard, ghiceau in oglinda si chiar in apa, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau in focul de vatra rostind cuvintele: “Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie inima lui si nu intetesc focul si intetesc inima lui”.

Daca stam sa citim printre randuri, toate aceste simboluri, practici “magice” au legatura cu iubirea, cu dorinta de a imparti inima si viata cu cel ce este potrivit.

Poate nu jaraticul din soba, nici macar busuiocul furat asezat cu spernata sub perna aduce ursitul, dar faptul ca oamenii isi doresc aceste lucruri frumoase nu inseamna decat ca toata  credinta si deschidere fac din noi un popor atat de cald si iubitor.

Un alt obicei specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa in care grupuri de baieti inconjurau caseele si grajdurile satenilor sunand din clopotei, talangi sau fiare vechi rostind versurile: “Chiraleisa/ Spic de grau/ pana in brau/Roadele bune/ Mana-n grane”

Gospodariile se pregatesc de sarbatoare, maine este Sf Ioan. Ce poate fi mai frumos decat sa simti in aer miros de nea si bunatati pregatite cu atata caldura si credinta.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

 

 
 
previous next